• This study deals with a new institution in the Romanian criminal legislation, namely the plea agreement, which is a deal of the prosecutor with the major defendant concerning the offence, the evidence, the form of guilt and the punishment imposed, all taking the form of a simplified procedure. By combining the theoretical and the practical aspects, the article is of great interest to those who apply the criminal law. Being written in a way which transcends the already known generalities regulated in the Criminal Procedure Code, the study specifically concerns the particularities and the difficulties which accompany the application of this new legal mechanism.
  • In this study, the author examines exhaustively the problems of the preliminary proceedings before the Court of Justice of the European Union [Article 19 (3) (b) of the Treaty on European Union; Article 267 of the Treaty on the Functioning of the European Union]. To this end there are examined: the referral, the preliminary, the preliminary procedure of common law and the special prejudicial procedures.
  • Aspecte introductive. Motivarea unei hotărâri judecătorești este procesul cognitiv prin care judecătorul, în raport de petitul acțiunii, argumentele părților, probatoriul administrat și dispozițiile legale, elaborează soluția. Motivarea trebuie să înglobeze toate rațiunile ce au dus la edictarea soluției1, expresie a judecății efective a cauzei. Este deci esențial ca soluția pronunțată să aibă la bază o motivare completă, denumită în doctrină ca suficientă (deci nu se urmărește o motivare totală care să răspundă fiecărei susțineri a părților, dar nu se poate accepta o motivare parțială), care să se raporteze cel puțin la fiecare categorie de argumente invocate de părți, prin arătarea rațiunii pentru care a fost reținută respectiva categorie de argumente ori înlăturată.
  • În cazul în care societatea a hotărât, prin hotărâre AGA, demararea acțiunii în răspundere împotriva membrilor organelor sale de conducere, fără a desemna un mandatar special împuternicit cu efectuarea demersului judiciar pentru punerea în aplicare a acestei hotărâri, nu se poate considera că mandatul general de administrator cuprinde, implicit, acest mandat. Prin urmare, acțiunea în justiție promovată de administrator în numele societății, fiind formulată de o persoană care nu prezintă mandatul special cerut de lege, nu respectă cerințele impuse prin art. 155 din Legea nr. 31/1990 cu privire la condițiile speciale ale reprezentării, devenind, astfel, deplin incidente dispozițiile de drept procesual civil referitoare la lipsa dovezii calității de reprezentant, reglementate prin art. 161 C.pr.civ., care impun, în condițiile respectării regimului procesual al excepției, anularea cererii de chemare în judecată. (Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3726 din 5 noiembrie 2013)
Folosim fisierele tip cookie-uri pentru a va oferi cea mai buna experienta de utilizare a website-ului. Navigand in continuare ori ramanand doar pe aceasta pagina va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Daca doriti sa renuntati la acestea, va rugam sa consultati Politica de Utilizare a Cookie-urilor. Anumite parti ale website-ului nu vor mai functiona corect daca stergeti toate cookie-urile. Citește mai mult... Ok