-
The study examines, under multiple aspects, the relationship employer – employee in terms of protection of the personal data of the latter. There are identified, as being applicable, the legal rules contained in the Labour Code, in the Civil Code and in other normative acts, but also in the European and international regulations. It clarifies, in practical terms, the concrete modalities (internal regulation, individual labour contract, addendum) which may set the rules in this matter for each employer. -
In this study there are analyzed the issues raised by the conclusion and performance of the electronic contracts, also having in view that the cyberspace where they are located has no borders. There are examined, by turns, the regulation of the electronic contract (1); the notion of electronic contract, the notion of electronic means, the classification of electronic contracts (2); the formation of the electronic contract (3); the proof of electronic contract (4); the delocalisation of the electronic contract and its significance for the international trade law (5).
-
In this study the authors present a series of considerations on the decisions of the Constitutional Court and their effects, in the light of the provisions of Article 147 of the Romanian Constitution of 1991 (revised in 2003 and then republished on 31 October 2003), of the provisions of the Law No 47/1992 on the organization and functioning of the Constitutional Court (republished on 3 December 2010), as well as of the relevant case-law of the Constitutional Court in the matter. In this regard, the authors examine, sometimes in a critical manner, the following problems: the acts by which the Constitutional Court exercises its powers; why the decisions of the Constitutional Court have a general binding nature; whether there is a typology of the decisions of the Constitutional Court or not; the interpretative decisions of the Constitutional Court; the relations of the Constitutional Court with other public authorities arising as a result of the decisions of the Constitutional Court; the effects of the decisions of the Constitutional Court establishing the unconstitutionality of some legal provisions of parliamentary laws, ordinances, regulations and resolutions; the effects of the decisions of the Constitutional Court establishing the unconstitutionality of some provisions included in laws, before their promulgation; the effects of the decisions of the Constitutional Court on the constitutionality/unconstitutionality of the treaties or of the international agreements; the decisions of the Constitutional Court are generally binding and are effective only for the future.
-
This paper is a critical analysis of the new regulations concerning the punishment, from the perspective of their compliance with the principle of individualization. It discusses, by turns, the issue of the significance of the principle of individualization, of the reasons that justify the existence of some general criteria of individualization and of the questionable significance of the current general criteria of individualization, included in Article 74 of the new Criminal Code.
-
In this study, the authors have examined the provisions of the Romanian Civil Code (the Law No 287/2009) concerning the maintenance obligation (Articles 513– 534). Therefore, there are analyzed: the general principles; the subjects of the maintenance obligation; the order in which maintenance is due; the conditions of the maintenance obligation; determination and performance of the maintenance obligation.
-
By means of this study, the author tends to point out that, despite the principle of „equality before the law of the children born out of wedlock to the children born in wedlock”, provided by Article 48 (3) of the Constitution and reaffirmed by Article 260 of the Romanian Civil Code, in the Romanian law, no less, there are situations of „different legal treatment” of the two categories of children. Specifically, it is raised for discussion the different legal regulation of some aspects, as in the cases relating to: „determination of the paternity”, „acquiring the name”, „confirmation of the filiation” and „prohibition of the adoption of children whose parents did not reach the age of 14”. Likewise, for the situations noted, the author substantiates de lege ferenda proposals meant to ensure respect for the principle of equality before the law of children born out of wedlock to those born in wedlock.
-
In this study it is examined how the patrimonial allocation estates are formed and their legal status only for those persons practicing authorised liberal professions individually, that is only for a certain category of professionals. The author has analyzed the consequences which the inclusion of a joint asset of the spouses, subject to the matrimonial regime of the legal community, into the patrimonial estate of professional allocation of one of these may have. Such a change of destination of the joint asset, even temporary, requires the consent of both spouses, and, in case of buildings, the declaration of patrimonial allocation must comply with the authentic form and must be registered in the land register in order to be opposed to the personal or professional creditors of the spouses. The specialized and exclusive guarantee of the professional creditors on the patrimonial estate of professional allocation can make possible the pursuit by these of the joint asset, so that the consent of one of the spouses to the inclusion of the joint asset in the professional allocation estate of the other spouse may be interpreted as an implicit guarantee of the performance of the professional obligations by the professional spouse who practices an authorized liberal profession.
-
Preliminarii. Termenul de securitate are o adresabilitate variată și complexă, putând influența și afecta atât individul, cât și orice nivel de organizare socială, colectivitate, stat sau organizație internațională. În mod sintetic, noțiunea de securitate1 implică lipsa oricăror amenințări, dar și posibilitatea prezervării unui nucleu de valori și a bunăstării2. Pentru orice individ și pentru o comunitate în ansamblul său sentimentul de securitate este acut și se construiește pe trei coordonate esențiale: liniștea, ocrotirea și absența fricii. Aceste trei coordonate definesc sensul primar al noțiunii de securitate a cărei etimologie provine din latinescul securus, desemnând pe cel care nu se teme (sine cura)3.
-
Introducere. O justiție perfectă nu poate fi concepută fără respectarea valorilor, a principiilor fundamentale, nu poate fi imaginată în afara unei societăți care mai înainte de a fi dreaptă trebuie să fie una civilizată. Societatea întemeiată pe principiile statului de drept a devenit o formulă pe care o auzim rostită pretutindeni, reluată obsesiv, ca un laitmotiv fără de care nu începe și nici nu se poate sfârși o zi. Garanția statului de drept nu poate fi întemeiată decât pe o justiție echitabilă, imparțială și eficientă
-
Introducere. Sistemul Ministerului Public are un statut special, misiunea organizațională fiind stabilită atât prin Legea fundamentală, cât și prin legea privind organizarea judiciară. Obiectivul său general este înfăptuirea ordinii de drept prin respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, prin efectuarea unor activități legitime și oportune care trebuie să îndeplinească anumite standarde minimale de legitimitate și de tip procesual.
-
Mărturisesc că, atunci când am ales titlul acestui studiu, am interferat cu modelul de prezentare în două părți, introdus de un cunoscut colaborator și prieten, specialist în legile internetului, Bogdan Manolea, care, cu ceva ani în urmă, într-o prestigioasă conferință cu prezență internațională, identifica o primă parte anarhică și o a doua tehnică a discursului său. De ce o perspectivă românească? Pentru a sublinia critic modelul, mereu altfel, de abordare a reformelor din sistemul judiciar românesc, pe tiparul „teoriei mixte”, pe care, ani de-a rândul, generație după generație, la aproape toate disciplinele de studiu, dascălii noștri au încercat să ne-o inoculeze ca pe un vaccin, în dorința de a ne obișnui, în realitate, cu compromisul, vecin cu improvizația, de la care a împrumutat caracterul definitiv. Noi nu copiem, noi inovăm, mințindu-ne adesea că adaptăm diverse instituții, proceduri, reguli din tot atât de diverse surse, deși, funcțional, asemenea corpului biologic, aceste grefe haotice și repetate ajung să fie refuzate sau să schimonosească organismul nostru judiciar, altfel suficient de robust prin robustețea componenților săi.
-
În contextul actual, în care justiția română își face temele sub monitorizarea „Mecanismului de Control și Verificare” (MCV), în care atacurile la adresa independenței justiției au crescut semnificativ, în care reținerea și arestarea echivalează, în mentalul colectiv, cu dovezi indubitabile de vinovăție, rolul judecătorului în realizarea actului de justiție pare să fie unul secundar, de vreme ce nimeni nu mai pare interesat de hotărârea judecătorească definitivă pronunțată în dosarele penale.
-
Introducere. Actuala ordine mondială cunoaște o profundă transformare, ca urmare a multiplelor raporturi economice, sociale, politice, care influențează umanitatea, prin procesul globalizării. Revoluția ideilor, care depășește spațiul exprimării și dezbaterilor, își găsește o formă de manifestare printr-o diversitate de acțiuni, așa încât putem vorbi de o cultură mondială a informației care capătă consistență în orice domeniu, de la cel care vizează natura planetei noastre, până la cele care se referă la viața cotidiană. Așadar, în contextul exploziei informaționale, în care tehnologia dobândește dimensiune inteligentă, invadând în acest fel însăși existența noastră, aceasta rămâne totuși, la momentul actual, dependentă relativ de umanitate.
-
Principiul separației puterilor a fost „importat” din Marea Britanie, englezii fiind cei care, în secolul al XVII-lea, au început să îl aplice în încercarea de a fragmenta puterea politică ce aparținea, în mod tradițional, doar regelui. Apoi, un pas important pe acest drum anevoios a fost făcut de gânditorii politici francezi, ideea modernă a separării puterilor în stat datorându-se filosofului și gânditorului iluminist francez, baronul de Montesquieu, care a făcut distincție între trei puteri în stat: legislativă, executivă și judiciară – acesta fiind fundamentul separației puterilor regăsit (și repetat) în dreptul constituțional modern. În concepția lui Montesquieu, cele trei puteri trebuie să aparțină unor organe diferite ale statului: Libertatea nu admite unirea a două și cu atât mai mult a trei puteri în sânul uneia și aceleiași puteri a statului. Dacă puterea legislativă e unită cu cea executivă, atunci cel ce edictează legile aplicându-le nu va urma indicațiile cuprinse în ele, tolerând încălcarea lor, și în țară va domni arbitrarul. Dar arbitrarul va interveni și în cazul în care în aceleași mâini se unesc puterea judecătorească și cea executivă, judecătorul va fi asupritor, întrucât va fi în același timp și judecător, și executantul legii. De asemenea, nu pot fi unite, în același organ, puterea judecătorească și cea legiuitoare, întrucât, procedându-se astfel, judecătorul, rezolvând procesele, nu va urma strict legea, ci are posibilitatea să introducă schimbări în conținutul legii
-
Unele considerații asupra separării puterilor în stat. În literatura de specialitate se acceptă că doctrina separării puterilor în stat s-a dezvoltat în secole întregi de evoluție politică și filosofică1. Originea sa poate fi identificată în secolul al IV-lea î.H., când Aristotel, în tratatul său intitulat „Politici”, a descris trei agenții ale formei de guvernare: adunarea generală, funcționarii publici și autoritatea judiciară. Și în Republica Roma exista un sistem asemănător bazat pe adunarea generală, senat și oficialii publici, toate funcționând pe baza principiului „verifică și echilibrează” (checks and balances). După căderea Imperiului Roman, Europa a devenit fragmentată în state-națiuni și de la sfârșitul Evului Mediu până în secolul al XVIII-lea structurile de guvernare au constat în forme de concentrare a puterii, determinată de rațiuni ereditare. Singura excepție a perioadei este considerată dezvoltarea Parlamentului Englez (Parlamentul) în secolul al XVII-lea2.
-
O autoritate publică cu atribuții de supraveghere, prevenire și control într-o anumită arie de activitate, având în vedere poziția dominantă pe care o ocupă în virtutea prerogativelor de putere publică pe care legea i le pune la dispoziție pentru realizarea interesului public în slujba căruia se află, are obligația, rezultată din exigențele bunei administrări, să emită, pentru organizarea activității sale, norme administrative clare, care să nu genereze riscul distorsionării liberei concurențe și apariției conflictelor de interese. -
Instanța Curții de Apel Oradea a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de uciderea animalelor, cu intenție, fără drept, prevăzută în art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 205/2004, republicată1, dispunând, totodată, înlăturarea condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 217 alin. 1 din Codul penal anterior (cu notă aprobativă).
-
Unlike the previous Criminal Procedure Code (1968), which briefly provided that the prosecutor must prepare a reasoned proposal of taking the measure of preventive detention of the defendant, the new Criminal Procedure Code regulates in a more detailed manner the proposal for preventive detention of the defendant in the course of criminal prosecution, by introducing the obligation of the prosecutor to indicate the legal grounds. In exchange, the new criminal processual law does no longer provide the prosecutor’s obligation to hear the defendant in the presence of the lawyer of his choice or appointed ex officio, before drawing up the proposal for preventive detention, as provided in the previous Criminal Procedure Code. Under such circumstances, the authors analyze the institution of proposal of preventive detention, by presenting some critical aspects and by proposing some improvements to the new regulation. Key
-
This study undertakes the analysis both of the amendments brought to the offences provided in Article 140 of the Law No 8/1996 by the Law No 187/2012 and of the common and specific aspects which characterize, in the author’s opinion, these offences. The author examines the amendments to the offences evoked by their connection to the legal provisions in this matter, contained in the general part of the Criminal Code. At the same time, the paper emphasizes the common aspects regarding the scope, the subjects and the constitutive content of the offences presented, as well as the specific aspects relative to the special legal object and to the material element of these offences. The study presents the doctrinal points of view, as well as the author’s remarks and de lege ferenda proposals in the analyzed area.
-
The succession of the criminal codes has created numerous transitory situations requiring a functional system of principles to be solved. In this context, the courts have provided different solutions to some aspects related to the application of the criminal law in time, thus generating a non-unitary practice. The main cause of these contradictions was represented by the modality of determination of the most favourable criminal law. Just when it seemed that the High Court of Cassation and Justice had clarified the misunderstandings, the Constitutional Court has pronounced the Decision No 265/2014 which completely changes the situation, offering an interpretation that does not find many followers among jurists.
-
In the Romanian judicial practice more numerous cases arise with regard to the annulment of the acts of finding the irregularities committed in the field of obtaining/using the European funds and of establishing the budgetary claims or of applying the financial corrections. This casuistry raises a series of questions relating to the hypotheses in which, in this matter, the European legislation is directly applied and, respectively, when the Romanian legislation is applied and which one specifically (as the case may be, the Government Ordinance No 79/2003 or the Government Emergency Ordinance No 66/2011). In this study the author answers the above-mentioned questions.
-
The author, after making a brief history on the taxation of the registration of motor vehicles in Romania, after our country joined the European Union (1 January 2007), expresses her opinion that even the last regulation in this matter (the Government Emergency Ordinance No 9/2013 on the environmental stamp for motor vehicles), being contrary to the provisions of Article 110 of the Treaty on the Functioning of the European Union, can not be legally applied in Romania, thus violating the principle of supremacy of the European law over the national law (in this case, the Romanian law).
-
The institution of administrative disputes in the matter of the ordinances or of the provisions of ordinances established as unconstitutional, as well as of the constitutional and legal regime thereof is less analyzed in the specialized literature and debated in the judicial practice from Romania. In this context, this study intends to make an analysis of the most controversial aspects related to the applicability of the institution of administrative disputes in this matter, as well as of some aspects referring to the particularities of exercising the action for administrative disputes against the ordinances or against the provisions of ordinances established as unconstitutional by the Ombudsman. -
Within this study the authors intended to analyze the situations in which it can be promoted the action for damages by separate means under Article 19 (1) of the Law No 554/2004 on the administrative disputes and the moment of running of the one-year time limit within which this action can be promoted, having in view that the law does not establish precisely this moment, and the case-law offers various solutions adjusted to each case solved. Starting from these premises, the authors have proceeded, on the basis of the legal provisions in the matter and of the apparently non-unitary case-law solutions, to the systematization of the working hypotheses and to the elaboration of some objective criteria, legally substantiated, in order to determine the moment of running of this procedural time limit.
