-
Under Law no. 286/2009 on the Criminal Code there were established two new legal institutions in the Romanian criminal law: the waiver of penalty and penalty delayed. The author carefully examines the contents and terms of implementation of these criminal legal institutions, terms of cancellation and revocation thereof, with reference to comparative law and brief criminological approaches. -
Prin renunțarea la dreptul de a invoca accesiunea, proprietarul fondului abandonează prerogativa folosinței terenului în favoarea proprietarului construcției, pe toată durata de existență a acesteia, generând un mod atipic de naștere a dreptului de superficie, acceptat în sistemul Codului civil din 1864 și prevăzut expres în sistemul actualului Cod civil la art. 693 alin. (4) teza I. Așadar, în forma sa deplină, superficia ca dezmembrământ al dreptului de proprietate imobiliară are în conținutul său proprietatea asupra construcției și prerogativa folosinței terenului (ca atribut al proprietății, iar nu doar o simplă stare de fapt protejată juridic, atribut transmis pe durata de existență a construcției de către proprietarul fondului către constructor). Or, așa cum am arătat mai sus, prin contractele de închiriere pârâta a transmis folosința terenului ca și obiect al unei obligații personale pentru o anumită durată, și nu ca atribut al proprietății, pe toată durata existenței construcției. (Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă, Decizia nr. 114 din 30 iunie 2021, www.rolii.ro) -
This paper aims to examine the issue of renunciation of inheritance, valence of the right of succession option in every aspect that it involves, to reveal the novelties brought by Law.287/2009 on this matter, and to assess on the usefulness and timeliness thereof. -
Potrivit art. 404 alin. (4) C.pr.pen., dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanță cu privire la: ... g) restabilirea situației anterioare; i) rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluționare a cauzei. Conform art. 25 alin. (3) C.pr.pen., instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii (cu notă parțial aprobativă). -
-
This study analyzes the new regulations of the Romanian Civil Code (Law no. 287/2009, republished on October 1, 2011) regarding compensation for harm caused to the human body. In this sense, the special rules regarding compensation for personal injury in the said Civil Code are discussed, then a definition of such injuries is proposed, the natures of the injuries in question are emphasized, and, finally, the special uses of the full compensation injury principle in the area of personal injuries are pointed out. -
In the context of the express consecration of the protection of non-patrimonial rights also for the legal persons, according to Article 257 of the Civil Code, it becomes useful to analyze the evolution of the practice in the matter of repairing the non-patrimonial damage caused to the legal persons. Also, the historical perspective of the notion of moral damages, the procedural means and the relevant jurisprudence of the ECHR allow us to place this issue today, concluding that the principles of the tort civil liability apply to each case, depending on the proven factual evidence, but also on the diversity of the legal persons, on the variety of their objectives.
-
Engaging the civil tort liability has as finality the full reparation of the damage. Reparation is a legal means by which the victim may claim to be reinstated in the situation prior to the commission of the illegal act. The right to reparation depends on an objective fact, that of causing the damage. The condition of the certainty of the damage is its most important character. If the damage is not certain, it can not be ascertained whether the right to reparation arose, and if the uncertainty concerns the extent thereof, the object of the claim for damages can not be established. Sometimes, in practice, it is difficult to determine whether the damage invoked is certain or possible. In relation to this condition of certainty of the damage, the damage by loss of the opportunity to gain an advantage is one of the innovative elements of the new regulation, being outlined as a distinct category of reparable damage. -
“Vague” legal concepts are inevitable, these proving their usefulness not only for covering some varied and virtually unlimited legal situations, impossible to imagine by the legislator, but also for ensuring the transition from the “the written law” to the experienced law” – given the evolution of the regulatory legal system background, while stimulating the updating of the written one. Conventional rules, primary and secondary, excel through the use of such concepts, called “autonomous”, but these are not foreign to any constitutional standards either, although one could say that, by definition, these must single out by the rigor and perfect predictability. Therefore, recognizing their indispensability and usefulness, we shall bring into focus some of the peculiarities of the review in terms of the way of interpretation and implementation of such concepts. -
Principiul separației puterilor a fost „importat” din Marea Britanie, englezii fiind cei care, în secolul al XVII-lea, au început să îl aplice în încercarea de a fragmenta puterea politică ce aparținea, în mod tradițional, doar regelui. Apoi, un pas important pe acest drum anevoios a fost făcut de gânditorii politici francezi, ideea modernă a separării puterilor în stat datorându-se filosofului și gânditorului iluminist francez, baronul de Montesquieu, care a făcut distincție între trei puteri în stat: legislativă, executivă și judiciară – acesta fiind fundamentul separației puterilor regăsit (și repetat) în dreptul constituțional modern. În concepția lui Montesquieu, cele trei puteri trebuie să aparțină unor organe diferite ale statului: Libertatea nu admite unirea a două și cu atât mai mult a trei puteri în sânul uneia și aceleiași puteri a statului. Dacă puterea legislativă e unită cu cea executivă, atunci cel ce edictează legile aplicându-le nu va urma indicațiile cuprinse în ele, tolerând încălcarea lor, și în țară va domni arbitrarul. Dar arbitrarul va interveni și în cazul în care în aceleași mâini se unesc puterea judecătorească și cea executivă, judecătorul va fi asupritor, întrucât va fi în același timp și judecător, și executantul legii. De asemenea, nu pot fi unite, în același organ, puterea judecătorească și cea legiuitoare, întrucât, procedându-se astfel, judecătorul, rezolvând procesele, nu va urma strict legea, ci are posibilitatea să introducă schimbări în conținutul legii -
-
In this scientific article, the author addresses one of the problems faced by the current judicial practice in criminal matters. Specifically, it is about detecting the relationship between the offence of money laundering and the offence of concealment, starting from the theoretical approach of comparison and reaching to the exposition of some solutions from the judicial practice. The author proposes criteria on the basis of which this delimitation can be made in a clear and constant manner.
