-
The radical reformation of the criminal proceedings meant also the establishment of new legal institutions. One of them is the preliminary chamber, inspired by the Anglo-Saxon law systems, and by the continental law system. Conceived as a distinct phase of criminal proceedings, the preliminary verification raises real problems of constitutionality, being unable to fit into the mechanism of the judicial bodies stated in the Fundamental Law. In so far as it takes over functions of the judges and it excludes from debates the main subjects of criminal proceedings, it is also contrary to the requirements of the ECHR on the principles of equality of arms and equity. -
For the first time in the Romanian legislation, the new Civil Code (Article 1368) expressly regulates the subsidiary obligation to reimburse the victim, in the sense that „lack of discernment does not exempt the author of the damage from paying a reimbursement to the victim whenever the liability of the person who, according to the law, had the duty to supervise such person can not be engaged” (the author of the damage). In this study there are successively examined: aspects of comparative law in the matter; the position of the Romanian doctrine and of the case-law on the issue in question; the quality of the liable person [for the purpose of Article 1368 (1) of the Civil Code]; the tort civil liability of the person who lacks discernment; the legal basis of the subsidiary liability of the person who lacks discernment; final de lege ferenda proposals in order to improve Article 1368 (1) of the Civil Code.
-
Pentru motivele pe care le vom detalia în continuare, ne vom pronunța de la început în legătură cu problemele anunțate în titlu și vom afirma că este necesară revizuirea Constituției, dar, deocamdată, nu este oportună. Este necesară deoarece exercitarea puterii politico-etatice pe baza Constituției, pe parcursul a mai bine de 22 de ani, a întâmpinat dificultăți determinate de modul laconic sau deficitar de reglementare care, la rândul său, a condus la interpretarea diferită, uneori contrară, a unor reguli constituționale de către principalii actori politici, de contradicția dintre unele texte constituționale, de lipsa existenței unor principii clar formulate privind organizarea și exercitarea puterii politice, de căderea în desuetudine a unor reguli sau principii juridice înscrise în legea fundamentală, de caracterul confuz al unor reglementări, de integrarea României în Uniunea Europeană și consecințele acestui fapt pe planul exercitării puterii etc.
-
Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este cum să construim o societate a bunăstării, în care să domnească cel puțin o bună înțelegere și toleranța, o societate non-agresivă, dacă o societate consensuală nu este posibilă. Răspunsul ar putea fi preferința pentru dialog; deci este necesară crearea de instituții și proceduri care prin mijloace juridice să asigure consolidarea democrației. Revizuirea Constituției este o importantă pârghie pentru a se atinge acest scop. Buna guvernare și consolidarea statului de drept se pot obține prin amplificarea rolului dreptului în sistemul politic statal, astfel încât democrația și o participare publică reală la formularea și adoptarea actelor normative secundare și chiar terțiare să fie consacrate prin norme juridice constituționale.
-
Este în afara oricărei îndoieli că tradiționala clasificare a constituțiilor în constituții rigide și în constituții suple rămâne o teză unanim admisă de către constituționaliști. Cei care critică această clasificare o fac fie din ignoranță (și aici replicile sunt inutile), fie din motive pur electorale, mai mult sau mai puțin motivate. Pentru liniștea sufletească a acestora din urmă, trebuie să se observe că doctrina constituțională explică foarte clar faptul că rigiditatea unei constituții nu se opune revizuirii sale. Rigiditatea constituțională este de fapt un procedeu tehnic (constituțional) care se legitimează prin stabilitatea în timp a constituției, ca trăsătură definitorie a acesteia. Iar stabilitatea constituției se fondează, la rândul său, pe realitatea că o constituție este o reformă, este cea mai complexă reformă, a cărei exprimare cere timp și, de ce să nu o spunem, răbdare.
-
Articolul 60 din Codul muncii reglementează ipotezele în care angajatorului îi este interzis, pe o perioadă limitată de timp, să procedeze la concedierea angajaților săi. Articolul sus-menționat are următorul conținut: „(1) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; -
This paper intends to contribute to the reform of the Romanian legislation for preventing and combating terrorism. For this purpose, the author examines briefly three aspects. First, it refers to the meaning of the term „terrorism”. Secondly, it analyzes the reason that has imposed the use of the term of terrorism in international documents and, in particular, which is the purpose of the international conventions in this matter. Thirdly, there are investigated the main provisions of the Romanian legislation (Law No 535/2004 on preventing and combating terrorism), emphasizing some of its shortcomings. Finally, the paper includes some conclusions on the compliance or, where appropriate, the inconsistency between provisions stipulated in international documents and internal provisions.
-
From the Decision No 42/2008 of the High Court of Cassation and Justice, United Sections, it emerges the rule cancellation excludes revocation in respect of which, given the finality of decisions in the interest of law to ensure a unitary practice, it must be admitted that the applicability is wider than the hypothesis that has generated it. -
Criminal regulations are lacunary as regards the punishment of the actions of some persons to determine, by corruption or by other means, ordered assassinations or other serious offences, although their activity is extremely dangerous, taking into account the fact that, sometimes, the victims escape only owing to the benevolence of those instigated, which, in some cases, even denounce the instigators.
-
Under European law, EU directives and the problems of their transposition into national law are an issue that reflects the complex nature of the relationship between EU’s power to issue regulations and Member States’ tasks in deciding the optimal form of application of these rules internally. This paper presents the experience of Romania, one of the new Member States which joined the EU in 2007, with regard to the transposition into national system of the European directives as a means to illustrate the dynamics of the relationship between the European Union and the Member States.
-
The article deals with the arbitrability of disputes arising in connection with intellectual property rights. The author analyzes and proposes possible solutions, given the arguments in favour and against the arbitrability of such disputes, based on the interpretation of the relevant provisions contained in the new Civil Procedure Code and in the special legislation edicted in matters of intellectual property rights. The last part of the study comprises a comparative analysis of the possible solutions adopted in the matter of arbitrability of these disputes in some European countries, in the United States of America and in Canada.
-
The penal clause originates in the principle of contractual freedom. According to this principle, the parties are free to conclude any contracts and to determine their contents, within the limits imposed by the law, the public order and the morality (Article 1169 of the new Civil Code). This study examines the penal clause from a historical perspective, starting from the Roman law, continuing with the French canon law, the Civil Code of 1864, and then reaching to the new Civil Code, as well as the definition of the penal clause, the object, the advantages and the disadvantages of including the penal clause into contracts. The study also makes an analysis of the penal clause in comparison to other institutions of civil law, by emphasizing the similarities and the differences.
