-
Pentru motivele pe care le vom detalia în continuare, ne vom pronunța de la început în legătură cu problemele anunțate în titlu și vom afirma că este necesară revizuirea Constituției, dar, deocamdată, nu este oportună. Este necesară deoarece exercitarea puterii politico-etatice pe baza Constituției, pe parcursul a mai bine de 22 de ani, a întâmpinat dificultăți determinate de modul laconic sau deficitar de reglementare care, la rândul său, a condus la interpretarea diferită, uneori contrară, a unor reguli constituționale de către principalii actori politici, de contradicția dintre unele texte constituționale, de lipsa existenței unor principii clar formulate privind organizarea și exercitarea puterii politice, de căderea în desuetudine a unor reguli sau principii juridice înscrise în legea fundamentală, de caracterul confuz al unor reglementări, de integrarea României în Uniunea Europeană și consecințele acestui fapt pe planul exercitării puterii etc. -
Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este cum să construim o societate a bunăstării, în care să domnească cel puțin o bună înțelegere și toleranța, o societate non-agresivă, dacă o societate consensuală nu este posibilă. Răspunsul ar putea fi preferința pentru dialog; deci este necesară crearea de instituții și proceduri care prin mijloace juridice să asigure consolidarea democrației. Revizuirea Constituției este o importantă pârghie pentru a se atinge acest scop. Buna guvernare și consolidarea statului de drept se pot obține prin amplificarea rolului dreptului în sistemul politic statal, astfel încât democrația și o participare publică reală la formularea și adoptarea actelor normative secundare și chiar terțiare să fie consacrate prin norme juridice constituționale.
-
Este în afara oricărei îndoieli că tradiționala clasificare a constituțiilor în constituții rigide și în constituții suple rămâne o teză unanim admisă de către constituționaliști. Cei care critică această clasificare o fac fie din ignoranță (și aici replicile sunt inutile), fie din motive pur electorale, mai mult sau mai puțin motivate. Pentru liniștea sufletească a acestora din urmă, trebuie să se observe că doctrina constituțională explică foarte clar faptul că rigiditatea unei constituții nu se opune revizuirii sale. Rigiditatea constituțională este de fapt un procedeu tehnic (constituțional) care se legitimează prin stabilitatea în timp a constituției, ca trăsătură definitorie a acesteia. Iar stabilitatea constituției se fondează, la rândul său, pe realitatea că o constituție este o reformă, este cea mai complexă reformă, a cărei exprimare cere timp și, de ce să nu o spunem, răbdare.
-
În spațiul public românesc din ultimii patru ani, discuțiile referitoare la revizuirea Constituției au devenit atât de uzuale, încât riscă să bagatelizeze nu doar ideea de revizuire a Constituției, ci chiar conceptul de lege fundamentală. În marea lor majoritate, dezbaterile publice referitoare la necesitatea modificării Constituției au stat sub semnul unor viziuni personale și personalizate cu privire la rolul instituțiilor fundamentale ale statului. Cel mai adesea, opțiunile formulate de maniera cea mai vocală au avut ca punct de pornire situațiile conflictuale în care au fost implicate diferite autorități publice. În sine, această abordare, eminamente din perspectivă conflictuală, deși utilă și poate chiar necesară, este incompletă și insuficientă.
-
The scientific approach of the authors starts from the fact that, when it comes to concepts such as, for example, resilience or victimology, which can not be understood or applied without a multidisciplinary, interdisciplinary or even transdisciplinary approach (see the conclusion which the authors have reached with regard to the possibility of appearance of a new discipline, namely legal resilience), the competences of the legal science specialists, in general, and of those in the field of criminal law, in particular, together with the competences of the specialists in psychology, psychiatry, and others, are extremely important. The authors place the above-mentioned concepts on the law – psychology – psychiatry interface and they analyze them from the perspective of the criminal justice and of the relationship between the persons involved, respectively the victims of crimes (minors and adults to the same extent), with society, but also with the aggressor, both before committing the criminal act and thereafter. Moreover, with respect to resilience and victimology, after it is pointed out that they do not have unique definitions, generally-accepted, there are also revealed the essential points on which those involved in the research of these matters have agreed upon, as well as the exchange of information and of procedures performed at the the boundary between resilience and victimology. At the same time, the criminal justice is not treated under a retributive aspect, but more from the point of view of a reparative, restorative justice, of the means by which it contributes to the mental health of the victims, of the populations that live in traumatized societies, to repairing the social trauma, to establishing the causes and the prevention of victimization, etc. At the same time, the authors also present the guarantees of the right to a fair trial granted to the victims of crimes, as well as some regulations intended to prevent victimization and to grant legal protection to the persons in precarious situations, such as: refugees, mentally ill, abandoned children and others. -
Articolul 60 din Codul muncii reglementează ipotezele în care angajatorului îi este interzis, pe o perioadă limitată de timp, să procedeze la concedierea angajaților săi. Articolul sus-menționat are următorul conținut: „(1) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
-
The article aims to analyze the main aspects that characterize the procedure of concluding the plea agreements, concluded between the prosecutor and the defendant, within the proceedings before international criminal courts. The fact that these courts have taken features from both legal systems, inquisitorial and accusatorial, as well as the fact that this procedure has been implemented in a stage subsequent to the adoption of the statutes of these courts, for reasons of practical necessity, makes their experience of over 12 years in implementing this procedure particularly useful to the European continental legal systems which, in their large majority, have recently adopted the Plea Agreement procedure. These also include Romania, once the „Plea Agreement” institution has been regulated within the provisions of Articles 478–488 of the new Criminal Procedure Code, which makes the study of the case-law of the international criminal courts also useful in the Romanian judicial practice.
-
This paper intends to contribute to the reform of the Romanian legislation for preventing and combating terrorism. For this purpose, the author examines briefly three aspects. First, it refers to the meaning of the term „terrorism”. Secondly, it analyzes the reason that has imposed the use of the term of terrorism in international documents and, in particular, which is the purpose of the international conventions in this matter. Thirdly, there are investigated the main provisions of the Romanian legislation (Law No 535/2004 on preventing and combating terrorism), emphasizing some of its shortcomings. Finally, the paper includes some conclusions on the compliance or, where appropriate, the inconsistency between provisions stipulated in international documents and internal provisions.
-
From the Decision No 42/2008 of the High Court of Cassation and Justice, United Sections, it emerges the rule cancellation excludes revocation in respect of which, given the finality of decisions in the interest of law to ensure a unitary practice, it must be admitted that the applicability is wider than the hypothesis that has generated it. -
Criminal regulations are lacunary as regards the punishment of the actions of some persons to determine, by corruption or by other means, ordered assassinations or other serious offences, although their activity is extremely dangerous, taking into account the fact that, sometimes, the victims escape only owing to the benevolence of those instigated, which, in some cases, even denounce the instigators.
-
In this study the author brings once again to our attention an older idea which, unfortunately, still remains ambiguous, namely the existence of a legal science. In this paper law is approached as doctrine, science and case-law, the author attempting and succeeding in capturing its role in society, as well as its quality of authentic science.
-
Under European law, EU directives and the problems of their transposition into national law are an issue that reflects the complex nature of the relationship between EU’s power to issue regulations and Member States’ tasks in deciding the optimal form of application of these rules internally. This paper presents the experience of Romania, one of the new Member States which joined the EU in 2007, with regard to the transposition into national system of the European directives as a means to illustrate the dynamics of the relationship between the European Union and the Member States.
