-
As a novelty, the legislator provides, in the current Civil Procedure Code, that the evidence of an act or of a legal fact can be made, among others, by using the material means of evidence (Article 250), to which it dedicates the provisions of Articles 341–344, provisions which constitute the common law in the matter. Things which, by their attributes, by their appearance or by the signs or traces they preserve, serve to establish a fact that can lead to the settlement of the trial are material means of evidence. Likewise, in the legislator’s conception, the registrations of the state or location of objects or certain factual situations, regardless of the way of registration, are also material means of evidence. In this hypothesis, the material evidence (the content of the registration) is submitted to the court through the technical support used for registration. The solution of the legislator to acknowledge, in the Civil Procedure Code, provisions relative to the material means of evidence is natural, since, in accordance with the criteria used in the doctrine, material evidence is direct, primary, or immediate evidence, personally perceived by the judge of the case. Perhaps that one of the sources of inspiration for the Romanian legislator was the Civil Code of Québec. Although the French civil legislation does not contain express provisions on the material evidence, the French doctrine and the case law of the French Court of Cassation in the matter have also represented a reference for the Romanian legislator. -
După ce în urmă cu peste trei decenii prin studiul inițiator (1989)1 urmat de primul curs (1992)2 și apoi de întâiul tratat (1998)3 în materie se afirmă că fondatorul incontestabil al dreptului mediului ca disciplină științifică în România, prin lucrarea pe care o semnalăm și prezentăm prin rândurile de față, profesorul Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și președintele Universității Ecologice din București, deschide cu titlu de pionierat absolut calea unui nou domeniu al reflecției juridice: dreptul climei; și de această dată, după ce acum un an anunța, printr-un inspirat și documentat studiu4 , asemenea evoluții rapide și complexe, iată că s-a ajuns la un reprezentativ volum de idei și analize asupra regimului juridic al acțiunii globale de combatere și atenuare a încălzirii globale și adaptării la efectele schimbărilor climatice. -
Apărută sub egida Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, sub semnătura a doi prestigioși cercetători ai săi și bine-cunoscuți specialiști ai temei, lucrarea este consacrată în mod evident centenarului tratatelor de la Paris din 1919/1920, în general, și al celui de la Trianon din 4 iunie 1920, în special. Dacă secolul a reprezentat adesea, în istoria omenirii, pe lângă un reper de marcare a scurgerii timpului, un instrument de stabilire a cronologiei faptelor și a evenimentelor și o veritabilă unitate de apreciere a progresului economico-social și cultural, cum se apreciază în prefața lucrării (plasată sub titlul O simplă punere în temă), cel al statului național și al dreptului internațional public ca drept al păcii și al cooperării interstatale se exprimă printr-o moștenire de concepte și experiențe juridico-istorice care au marcat inaugurarea și conferit conținut unei etape istorice majore.
-
-
This study is intended to approach the legislative models of the definition of the offence in the criminal legislations of the Romanian area (Romania and Republic of Moldova). Three concepts were identified through the prism of which in the reference legislations was defined the notion of offence: substantial or material concept, formal concept and substantial-formal concept. These models were determined by the social interests that formed the object of the legal-criminal protection in the corresponding period of the development of society.
-
Introducere. Actuala ordine mondială cunoaște o profundă transformare, ca urmare a multiplelor raporturi economice, sociale, politice, care influențează umanitatea, prin procesul globalizării. Revoluția ideilor, care depășește spațiul exprimării și dezbaterilor, își găsește o formă de manifestare printr-o diversitate de acțiuni, așa încât putem vorbi de o cultură mondială a informației care capătă consistență în orice domeniu, de la cel care vizează natura planetei noastre, până la cele care se referă la viața cotidiană. Așadar, în contextul exploziei informaționale, în care tehnologia dobândește dimensiune inteligentă, invadând în acest fel însăși existența noastră, aceasta rămâne totuși, la momentul actual, dependentă relativ de umanitate. -
În contextul actual, în care justiția română își face temele sub monitorizarea „Mecanismului de Control și Verificare” (MCV), în care atacurile la adresa independenței justiției au crescut semnificativ, în care reținerea și arestarea echivalează, în mentalul colectiv, cu dovezi indubitabile de vinovăție, rolul judecătorului în realizarea actului de justiție pare să fie unul secundar, de vreme ce nimeni nu mai pare interesat de hotărârea judecătorească definitivă pronunțată în dosarele penale.
-
In the above-mentioned study, the author, bringing to discussion a number of provisions included in the recently adopted Law no. 202/2010 on certain measures to accelerate the settlement of trials (usually called, the Law of the “small reform” of civil procedure) detects a number of inconsistencies between some provisions of this law and the future new Civil Procedure Code (Law no. 134/2010), adopted by the Parliament, published in the “Official Journal of Romania” on 15 July 2010, but, unfortunately, not yet in force), inconsistencies that, inexorably, will generate difficulties and complications upon the entry into force of the new Civil Procedure Code. -
-
-
In this article, whilst critically analyzing the relapse doctrine and jurisprudence, the authors argue that the provisions of Article 38 paragraph (2) of the Criminal Code – which stipulates for that convictions for which rehabilitation occurs or for which the rehabilitation period was completed do not entail the relapse status - do not imply that the relapse status is determined by court rehabilitation decision, but just by meeting the rehabilitation deadline, without inquiring whether the other judicial rehabilitation requirements are also fulfilled. -
The study analyzes the essential regulations in the matter of labour relations occurred after the historic act of the Great Union of 1918. There are presented the correlations between the constitutional regulations and those included in the laws in the matter, respectively in the Labour Codes. It is reached the conclusion that the labour law is different from one social order to another, but, at the same time, there are also constant elements of the labour law. In the last century the labour law doctrine, a branch of law which emerged after 1950 in the years of socialism, had an evolution, in the mirror, but the market economy continues to exist as well. The founders of the science of the labour law were Șerban Beligrădeanu, Virgil I. Cîmpianu, Sanda Ghimpu and Leonid Miller.
