-
La 16 decembrie 2021 se împlinesc 150 de ani de când a văzut lumina tiparului primul număr al revistei „Dreptul”. Anul 1871 a avut o însemnătate aparte pentru lumea juriștilor români de atunci, marcând, pe de o parte, fondarea Societății Juridice și, pe de altă parte, apariția revistei „Dreptul”. -
Potrivit art. 248 C.pen. din 1968, fapta funcționarului public ce, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
-
n cazul în care contractul de transport a fost încheiat prin intermediul unei case de expediții, în lipsa unei prevederi contractuale exprese sau a unei prevederi legale, nu se poate solicita de la respectivul intermediar repararea prejudiciului cauzat transportatorului ca urmare a avariilor determinate de marfa transportată și care nu a fost ambalată în mod corespunzător. În plus, dacă transportatorul nu a făcut rezerve cu privire la marfa primită, conform art. 9 din Convenția referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (CMR) există prezumția că mărfurile transportate au fost în bună stare. (Curtea de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 50 din 10 februarie 2020, www.rolii.ro)
-
Cauza Societatea Profesională Notarială „Etica” împotriva României, Cererea nr. 43190/10, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), Hotărârea din 24 iulie 20181 . La originea cauzei se află cererea din 17 iunie 2010 formulată de Societatea Profesională Notarială „Etica”, persoană juridică română, contra României, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”).
-
The repeated conviction by the European Court of Human Rights (hereinafter ECHR) of the Republic of Moldova for violating Article 1 of Protocol No 1 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (hereinafter ECHR) was a mandatory invitation for national actors to harmonize their own legal system with the European case law, both by legislative, administrative way and by judicial way. Although there have been reported cases in which the European Court of Human Rights has pointed out some shortcomings with regard to harmonizing the Moldovan law with the European exigencies, however most judgments are based on jurisprudential shortcomings. Thus, in order to avoid new convictions by the Strasbourg Court in the sphere of Article 1 of Protocol No 1, in this study the techniques of compatibilization of the national case law with the European ones are researched. Starting from the stated purpose, in the present study it is realized a jurisprudential exercise of the notion of „good” from the perspective of the conventional judge and of the way in which the national courts received it in their own judgments. At the same time, this scientific approach identifies the positive and negative obligations of states and their margin of appreciation left by the ECHR in case of some issues concerning the right to respect for property, as well as the consequences for the state in case of a judgment of conviction.
-
Potrivit art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
-
The present paper aims to examine the „positive” conditions of the procedure of the right to damage repair in case of miscarriage of justice, i.e. those provided only in paragraph (1) of Article 538 of the Criminal Procedure Code. The paper begins with the delimitation of the area of analysis, after which it examines the conceptual reason of the analyzed procedure. Then, the conditions and subconditions found in paragraph (1) of Article 538 of the Criminal Procedure Code are treated by turns. Finally, after analyzing the concept of miscarriage of justice, we take a look at countries with similar legislation: the Republic of Moldova and Switzerland. At the same time, through this material, I am trying to demonstrate, by identifying the problems of interpretation of this paragraph, the fact that the action for damage repair provided in Chapter VI of the Criminal Procedure Code must comply, at least in the light of paragraph (1) of Article 538 far too restrictive conditions. The conditions which this paragraph involves turn the procedure of repair of the material damage or of the moral damage in case of miscarriage of justice into a non-feasible procedure with conditions which presuppose an insignificant stake, as compared to the reparation of the damage in case of the principal’s liability for the deed of his agent, a liability much easier to prove by the damaged person.
-
If from a quantitative point of view the repressive (criminal) law of the environment is increasing, the criminal response as a tool to promote environmental protection is still far from rising at the level of the urgency and magnitude of the ecological problems to which it is called to answer. The causes are related to the insufficient conceptual-regulatory adjustment to the particularities of the field, the concurring strong interests of different nature and the complexity of the theoretical and practical approach to be undertaken. Bringing the repressive right to the level of the mission and current priorities implies a radical reform on the general conception and approach, the unitary and adequate register of incriminations, the particularization of the procedural framework for investigating cases and for applying sanctions and the professionalization and specialization of the jurisdictions. Assimilating the meanings of the precautionary principle, building one’s own criminal regime, by overcoming administrative dependence and consecrating the ecological finality, incriminating the ecocide, in a word the need for another penalty is the key to overcome the impasse and the way to a new, genuine and effective repressive environmental law. In Romania, there is a need for a general rethinking of the relevant normative system through a unitary regulation to include the essential aspects of an adequate incrimination, customized procedures and specialized jurisdictions.
-
Apărută sub egida Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, sub semnătura a doi prestigioși cercetători ai săi și bine-cunoscuți specialiști ai temei, lucrarea este consacrată în mod evident centenarului tratatelor de la Paris din 1919/1920, în general, și al celui de la Trianon din 4 iunie 1920, în special. Dacă secolul a reprezentat adesea, în istoria omenirii, pe lângă un reper de marcare a scurgerii timpului, un instrument de stabilire a cronologiei faptelor și a evenimentelor și o veritabilă unitate de apreciere a progresului economico-social și cultural, cum se apreciază în prefața lucrării (plasată sub titlul O simplă punere în temă), cel al statului național și al dreptului internațional public ca drept al păcii și al cooperării interstatale se exprimă printr-o moștenire de concepte și experiențe juridico-istorice care au marcat inaugurarea și conferit conținut unei etape istorice majore.
-
Potrivit art. 48 alin. (1) C.pen., complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Conform art. 174 C.pen., prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.
-
Luarea măsurii recoltării de probe biologice de la inculpatul condamnat, chiar și pentru una dintre infracțiunile indicate expres în anexa la Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (în continuare S.N.D.G.J.), în vederea determinării profilului genetic și înscrierii în S.N.D.G.J. este o măsură facultativă.
-
Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de detenție special amenajate, pentru a se asigura atât rolul sancționator al pedepsei, cât mai ales, cel educativ, apt să conducă la reeducarea celor condamnați. Din nefericire, condițiile degradante de detenție din multe penitenciare românești au fost ignorate de puterile legiuitoare și executivă din România. Deși este o problemă de zeci de ani, mare parte a societății civile a rămas în pasivitate sub acest aspect, fapt ce, poate, oglindește nepăsarea multor români față de modul de executare a pedepselor penale, privative de libertate.
