-
In this article there have been examined comparatively the provisions of the law in force and those of the previous law, by emphasizing the elements of similarity and of distinction between the two regulations. Likewise, the author has critically examined the provisions of Article 336 (1) of the Criminal Code, also making in this regard de lege ferenda proposals designed to determine the amendment of the current provisions. The de lege ferenda proposal aims to the legislator's abandonment of the provision according to which the moment of consummation of the offence is identified with moment of taking the biological samples, motivated by the fundamental difference existing between the two moments, especially with regard to the criminal liability. The paper can be useful to the legislator, in the light of the suggested amendments, to the practitioners, as well as to all those who show concerns in this field. -
Recently (re)invented (2005) by the Italian and North American law schools, quickly developed and initially submitted as a „science a little bizarre” (J.-B. Auby, 2007), the global administrative law is one of the legal results of the phenomenon of globalization. Introducing an increasing porosity of the borders, and also a considerable development of the functions of the non-state actors, increasingly diverse and numerous, globalization creates new phenomena of adjustment, involved in the development of transparency and that contribute to the accountability of each intervener on the supranational stage. This is the background of the emergence of a global administrative law, based on a new and systematic analysis of the supra- and trans- national phenomena, mostly heteroclite in appearance. In only a decade, around these precepts, an authentic school of thought has been crystallized, developed especially in common law doctrine, less exploited in French doctrine, and its presence finding its beginning in the Romanian doctrine by this study.
-
La data de 20 octombrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a soluționat trei cauze cercetând „problema de drept ce formează obiectul acțiunii privind caracterul discriminatoriu al dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispozițiile comunitare cu care intră în conflict”1 și „dacă dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 37/2014, și ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013, se interpretează în sensul că timbrul de mediu se datorează și în situația transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piața internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1 ianuarie 2007”2.
-
Regulile de concurență prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene2 au menirea de a proteja relațiile comerciale și piața internă. Întrebarea la care răspunde studiul de față este: cine este destinatarul normelor concurențiale la nivelul Uniunii Europene? Răspunsul, deși aparent este unul foarte scurt și se referă la întreprindere (și asociațiile de întreprinderi), totuși ascunde o doctrină bogată și o jurisprudență generoasă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom analiza noțiunea de întreprindere, care are o anumită sferă de aplicare în dreptul concurențial al Uniunii Europene, cu scopul de a determina care sunt jucătorii principali vizați de normele care protejează concurența pe piața internă.
-
This study deals with the problems related to the offence provided in Article 9 of the Law No 143/2000 on preventing and combating illicit drug trafficking and consumption. The interpretation of the legal text is made by comparison with the previous regulation, but also by the literal interpretation of the indicated rule. Moreover, the author studies the modality of application of the text of law to concrete situations which may arise in the judicial practice.
