-
Pursuant to Article 65 (1) of the (Romanian) Labour Code, the dismissal may occur for reasons not related to the employee in case the workplace held by the employee has been dissolved, for one or more reasons not related to the employee, and paragraph (2) of the text stipulates that the dissolution of the workplace must be effective and must have a real and serious cause. In this study, the author exhaustively examines the diverging opinions (solutions) in the doctrine and the case-law from Romania concerning the meaning and the scope of Article 65 (2) of the Labour Code and, then, firmly considers that, in the event of litigations, the law courts are obliged to examine not only the formallegal aspects of the measure of dismissal in the given situation, but also the opportunity of such measure, therefore, in other terms, the reality and the seriousness of dismissal (by the employer) for the reason of dissolution of the workplace held by the employee. -
Questioned by an alleged absence of their own method and investigation field, legal science and research are fully legitimised in reality. Legal doctrine research deals with formal sources of law, and results in deduction and explanation of legal rules. Legal scientific research deals with legal rules in force from a formal point of view and refers to the legitimation (delegitimation) of legal rules of substantial law; its method is the deduction of general principles of law as a specific normative subsystem within the social system and the relation of the legal rules to these principles. -
The radical reformation of the criminal proceedings meant also the establishment of new legal institutions. One of them is the preliminary chamber, inspired by the Anglo-Saxon law systems, and by the continental law system. Conceived as a distinct phase of criminal proceedings, the preliminary verification raises real problems of constitutionality, being unable to fit into the mechanism of the judicial bodies stated in the Fundamental Law. In so far as it takes over functions of the judges and it excludes from debates the main subjects of criminal proceedings, it is also contrary to the requirements of the ECHR on the principles of equality of arms and equity.
-
For the first time in the Romanian legislation, the new Civil Code (Article 1368) expressly regulates the subsidiary obligation to reimburse the victim, in the sense that „lack of discernment does not exempt the author of the damage from paying a reimbursement to the victim whenever the liability of the person who, according to the law, had the duty to supervise such person can not be engaged” (the author of the damage). In this study there are successively examined: aspects of comparative law in the matter; the position of the Romanian doctrine and of the case-law on the issue in question; the quality of the liable person [for the purpose of Article 1368 (1) of the Civil Code]; the tort civil liability of the person who lacks discernment; the legal basis of the subsidiary liability of the person who lacks discernment; final de lege ferenda proposals in order to improve Article 1368 (1) of the Civil Code.
-
Pentru motivele pe care le vom detalia în continuare, ne vom pronunța de la început în legătură cu problemele anunțate în titlu și vom afirma că este necesară revizuirea Constituției, dar, deocamdată, nu este oportună. Este necesară deoarece exercitarea puterii politico-etatice pe baza Constituției, pe parcursul a mai bine de 22 de ani, a întâmpinat dificultăți determinate de modul laconic sau deficitar de reglementare care, la rândul său, a condus la interpretarea diferită, uneori contrară, a unor reguli constituționale de către principalii actori politici, de contradicția dintre unele texte constituționale, de lipsa existenței unor principii clar formulate privind organizarea și exercitarea puterii politice, de căderea în desuetudine a unor reguli sau principii juridice înscrise în legea fundamentală, de caracterul confuz al unor reglementări, de integrarea României în Uniunea Europeană și consecințele acestui fapt pe planul exercitării puterii etc.
-
Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este cum să construim o societate a bunăstării, în care să domnească cel puțin o bună înțelegere și toleranța, o societate non-agresivă, dacă o societate consensuală nu este posibilă. Răspunsul ar putea fi preferința pentru dialog; deci este necesară crearea de instituții și proceduri care prin mijloace juridice să asigure consolidarea democrației. Revizuirea Constituției este o importantă pârghie pentru a se atinge acest scop. Buna guvernare și consolidarea statului de drept se pot obține prin amplificarea rolului dreptului în sistemul politic statal, astfel încât democrația și o participare publică reală la formularea și adoptarea actelor normative secundare și chiar terțiare să fie consacrate prin norme juridice constituționale.
-
Este în afara oricărei îndoieli că tradiționala clasificare a constituțiilor în constituții rigide și în constituții suple rămâne o teză unanim admisă de către constituționaliști. Cei care critică această clasificare o fac fie din ignoranță (și aici replicile sunt inutile), fie din motive pur electorale, mai mult sau mai puțin motivate. Pentru liniștea sufletească a acestora din urmă, trebuie să se observe că doctrina constituțională explică foarte clar faptul că rigiditatea unei constituții nu se opune revizuirii sale. Rigiditatea constituțională este de fapt un procedeu tehnic (constituțional) care se legitimează prin stabilitatea în timp a constituției, ca trăsătură definitorie a acesteia. Iar stabilitatea constituției se fondează, la rândul său, pe realitatea că o constituție este o reformă, este cea mai complexă reformă, a cărei exprimare cere timp și, de ce să nu o spunem, răbdare.
