-
International treaties on human rights are, in relation to the common law, the most important human rights source of international law. In terms of geography, the international treaties under the cited matter are divided into treaties with universal vocation (UN system) and regional international treaties (European regional level, Inter-American, African and so on). In this study, the author refers to the specificity of the conventional sources within the Inter-American and African system, the Arab and Islamic world and within the CIS area. -
1. Achitare nelegalã. Gradul de pericol social al unei infracțiuni. În cazul în care legea prevede, în mod expres, cã o anumitã faptã prezintã pericolul social specific unei infracțiuni, în orice condiții de comitere, instanța nu poate pronunța o soluție de achitare și de aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ.
-
Drept penal și procesual penal CERERE PRIVIND SESIZAREA CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE PENTRU PRONUNȚAREA UNEI HOTÃRÂRI PRELIMINARE. INADMISIBILITATE. În conformitate cu dispozițiile art. 267 paragr. 1 lit. a) si b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentã sã se pronunþe, cu titlu preliminar, cu privire la: a) interpretarea tratatelor și b) validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii. Prin urmare, cererea privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru pronunțarea unei hotãrâri preliminare, referitoare la interpretarea unui act al Consiliului Europei, cum este Convenția penalã privind corupþia, adoptatã la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, iar nu a unui tratat al Uniunii Europene sau act al instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii Europene, este inadmisibilã.
-
1. ALEXE, IRINA – Aspecte privind mobilitatea înalților funcționari publici reflectate de jurisprudenþa instanțelor din România, în „Revista de drept public” nr. 1-2/2012, p. 90-102. Autoarea, în urma analizei reglementãrilor în vigoare și a jurisprudenței în domeniu, face urmãtoarea propunere de lege ferenda: se apreciazã ca fiind judicioasã introducerea formulãrii “principiul mobilitãții”, cu consecințele de rigoare, în primul rând aceea de a stabili un cadru programat întemeiat pe criterii clare și coerente în aplicarea principiului mobilitãții.
