-
Aspecte introductive. Dintre normele Codului penal1, cele care prezintă interes pentru materia aplicării legii penale mai favorabile sunt cuprinse în art. 4 (aplicarea legii penale de dezincriminare), art. 5 (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei) și art. 6 (aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei). Principiul activității legii penale, prevăzut în art. 3 C.pen., are un corolar, respectiv neretroactivitatea legii penale. De la această regulă pot exista și excepții fie sub forma retroactivității legii penale, fie sub forma ultraactivității legii penale2. -
Introducere. În aplicarea principiului legii penale mai favorabile (mitior lex) se disting două situații tipice care necesită reglementare juridică diferită: aplicarea legii penale până la judecarea definitivă a cauzei sau după judecarea definitivă a cauzei. Prima ipoteză se referă la situația în care, între momentul săvârșirii faptei și momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, intervin una sau mai multe legi penale, punându-se problema alegerii, din legile succesive intervenite, a legii penale mai favorabile.
-
Aspecte introductive. La data de 1 februarie 2014 s-a produs un eveniment mult așteptat în domeniul dreptului penal, respectiv intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceasta urmând a constitui în viitor legea penală de maximă generalitate și stabilitate. Procesul elaborării unui astfel de act normativ nu a fost unul facil, fiind extins pe durata a mai mult de 10 ani și fiind presărat cu multe evenimente fără precedent în peisajul juridic românesc: s-a adoptat Legea nr. 301/2004 care urma să intre în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României și să reprezinte Codul penal al României, dar, după mai multe prorogări succesive ale termenului de intrare în vigoare, actul normativ a fost abrogat, fără să fi avut vreo zi de activitate1, actualul Cod penal fiind adoptat prin utilizarea procedeului asumării răspunderii Guvernului României în fața Parlamentului României. În acest fel s-a ajuns la publicarea în Monitorul Oficial al României2 a Legii nr. 286/2009 care a rămas în stare latentă timp de aproape 5 ani, termenul său de intrare în vigoare nefiind stabilit în cadrul său, ci ulterior, în Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal3.
-
In the ambience of the legal framework established by the new Civil Procedure Code, this study proposes an analysis of some aspects referring to the determination of the jurisdiction of courts which settle civil disputes in matters of performance of civil contracts, in relation to the procedural provisions instituted by the new Civil Procedure Code. In order to achieve the proposed approach, the study analyses both the problems of determining the jurisdictions of the courts which settle disputes derived from the performance of civil contracts depending on the value of the object of the civil contract and the problems of determining the jurisdictions of the courts which settle the requests concerning the obligations to do or not to do, non-assessable in cash, having a contractual source. There are also analyzed the modalities for determining the jurisdictions of the courts which settle disputes derived from the tenancy contract, with its varieties, and, respectively, the leasing contract.
-
Introducere.1 Una dintre principalele probleme existente în practica judiciară, după intrarea în vigoare a noului Cod penal, a fost legată de modalitatea de aplicare a legii penale mai favorabile. Aceasta a generat practica neunitară a instanțelor de judecată și a determinat pronunțarea de soluții de către Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Curtea Constituțională. Realizarea unei diagnoze a celor 6 luni de aplicare a noului Cod penal reflectă modalitatea oscilantă în care au fost aplicate principiile care stabilesc determinarea legii mai favorabile, cu evidente consecințe asupra stabilirii pedepselor în cauzele aflate în curs de soluționare.
-
Este incontestabil că intrarea în vigoare a noului Cod penal a ridicat unele probleme în mod deosebit în practica aplicării legii penale mai favorabile, probleme ce au primit soluții diferite, evident în continuare controversate. În acest fel, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, la 1 februarie 2014, în practica aplicării legii penale apar situații diferite cu consecințe și reglementări deosebite în care se pot găsi persoanele care au săvârșit infracțiuni, astfel:
-
The patrimonial civil rights the content of which has a pecuniary value include the real rights and the claim rights. The claim rights must be regarded directly as a relationship between persons, and, only indirectly, as a relationship between persons and things. The present study aims to analyze in detail the definition of the claim rights, of their legal characters, of the sources and the history of these rights. At the same time, this study proposes a comparative analysis between the claim rights and the real rights.
-
Introducere. La nivel constituțional, principiul referitor la activitatea legii penale a fost consacrat odată cu adoptarea Constituției României din 1991, iar, după revizuirea din anul 2003, principiul a fost extins și cu privire la legea contravențională. Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.” Transformarea unui principiu legal într-unul constituțional are și importante semnificații juridice, pentru că „neretroactivitatea legii, ca principiu constituțional, este obligatorie pentru toate ramurile de drept, fără excepție, nu numai pentru acelea care îl prevăd explicit. Apoi, în afara excepției stabilite prin Constituție, nicio altă excepție nu poate aduce limitări acestui principiu constituțional, orice alte prevederi legale contrarii trebuind a fi considerate neconstituționale și putând fi atacate pe căile controlului de constituționalitate”1.
-
The idea of this study was generated by the concern, relatively modest, which the specialised literature has expressed, after the entry into force of the current Civil Code (1 October 2011), for analysing the legal rules established for the legal institution of „loss of exercise of parental rights”. In fact, the study tends to be a thorough and systematic analysis of the regulations of the Civil Code established for this legal institution, the author also being equally concerned by the grounding of some de lege ferenda proposals meant to eliminate the various imperfections of the legal rules in the field.
-
Together with the tax statement, the taxation decision is the main legal document for establishing and individualising of the fiscal obligation. It is a fiscal administrative document, to which the special law assigns the valences of a debenture, however particularizing it by issuer, object which it concerns, content, form and enforceable legal power. These aspects will be the object of analysis in this study, having as finality the configuration of the legal regime of this legal fiscal instrument.
-
Conform art. 315 alin. (2) lit. d) C.pr.pen., în cazul în care procurorul dispune soluția de clasare a cauzei, ordonanța trebuie că cuprindă (după caz) și mențiunea sesizării judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris. Acest aspect este reluat în art. 5491 C.pr.pen., care reglementează procedura în asemenea situații; astfel, potrivit alin. (1), în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărire penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă. Conform alin. (3) al art. 5491 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții:
-
Some clauses of the collective labour contracts concluded at level of groups of units or of sectors of activity, applicable for the years 2014–2015, appear to be in contradiction with the labour legislation in force. Without being exhaustive, this study analyses such contractual clauses, by comparing them to similar legal provisions, the author proposing some practical solutions, so that the application of these provisions of the collective labour contracts would not create difficulties.
