În articolul de față ne propunem să prezentăm câteva considerații critice asupra Deciziei nr. 685/2018 a Curții Constituționale pronunțate recent1. Trebuie să precizăm, în acest sens, că nu împărtășim soluția asupra admisibilității cererii de constatare a existenței unui conflict juridic de natură constituțională, dar suntem parțial de acord cu soluția pe fond și nu împărtășim unele considerații din motivarea instanței constituționale.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii primului-ministru, suntem de părere că nu ne aflăm în prezența unui conflict de natură constituțională, ci a unuia de natură legală. Așa cum Curtea însăși a definit conflictul juridic de natură constituțională în deciziile sale anterioare2 și cum o reamintește și în prezenta decizie, este necesar ca autoritatea „pârâtă” să-și aroge competențe care îi aparțin autorității „reclamante” sau alteia sau să refuze să-și exercite propriile atribuții, iar aceasta să ducă la blocaje instituționale3; în fine, în prezenta decizie apare pentru prima dată și cerința ca blocajul să nu poată fi înlăturat în alt mod4.
