Ajutorul public judiciar – beneficiari, forme, conditii de acordare

Noutăți   •   October 2, 2018

În România ajutorul public judiciar este reglementat, în principal, prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin acte normative conexe, cum ar fi: Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ș.a.

Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii.

I. Cauzele în care se acordă ajutorul public judiciar

Ajutorul public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale.

II. Beneficiarii ajutorului public judiciar

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar:

a) persoana fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Prin familie se ințelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.

În sensul O.U.G. nr. 51/2008, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori resedința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în intreținerea solicitantului.

b) persoana juridică (art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013), numai dacă:

– cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

– plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate. În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

III. Formele ajutorului public judiciar

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistența prin avocat. Asistența prin avocat poate fi și extrajudiciară și constă în acordarea de consultații, formularea de cereri, petiții, sesizări, inițierea altor asemenea demersuri legale, precum și în reprezentarea în fața unor autorități sau instituții publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuții jurisdicționale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistența extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informații clare și accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituțiile competente, și, dacă este posibil, la condițiile, termenele și procedurile prevăzute de lege pentru recunoașterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Asistența extrajudiciară se acorda conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atributii jurisdictionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. Eșalonarea plății taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.

Cu titlu particular, cu privire la persoanele juridice, dispozițiile art. 90 alin. (4) din Codul de procedură civilă stabilesc că “persoanele juridice pot beneficia de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în condițiile legii speciale.”

În acest sens, prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipulează că instanța acordă persoanelor juridice, la cerere, facilități sub forma de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în următoarele situații limitativ prevăzute:

– cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

– plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridica se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate.

În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, ca plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eșalonarea sau amănarea plății. Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.

IV. Condițiile de acordare ale ajutorului public judiciar

Pentru persoanele fizice, ajutorul public judiciar se poate acordă, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la pct. III din prezentul material . Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la pct. IV lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la pct. IV persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat .

Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.

Ajutorul public judiciar se poate acordă și în alte situațîi, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.

Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezenței ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, că măsură de protecție, în considerarea unor situațîi speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită.

La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizațîi, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independența și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligățiile de întreținere.

Pentru persoanele juridice, condițiile acordării ajutorului public judiciar sunt cele arătate la pct. III din prezentul material .

V. Refuzul acordării ajutorului public judiciar

Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul sau estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.

Dacă cererea pentru a cărei soluționare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluționare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedește că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedura .

Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputației sale, în condițiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum și în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independența desfășurată de solicitant.

VI. Restituirea ajutorului public judiciar

Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.

Dacă instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, va obligă, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea.

Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicită motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la dată comunicării încheierii și se soluționează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.

Dispozitivul încheierii cuprinzând obligația de plata a sumelor constituie titlu executoriu.

VII. Stingerea dreptului la ajutor public judiciar

Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părțîi sau prin îmbunătățirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă față costurilor procesului.

VIII. Competență și procedura de acordare a ajutorului public judiciar

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competențe pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competență instanței de executare .

În cazul în care instanța competență nu se poate stabili potrivit regulilor de mai sus, competență este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința solicitantul.

Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluționează, dacă legea nu prevede altfel, de completul investit cu soluționarea cererii principale.

Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecății, de la dată formulării cererii de către persoană interesată, și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxa de timbru.

Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei cai de atac se poate acordă în urmă unei noi cereri.

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei cai de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea caii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond .

Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea caii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare. De la dată comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea caii de atac.

IX. Elementele obligatorii ale cererii de ajutor public judiciar

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natură procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligățiile de întreținere sau de plata .

Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauza, precum și cuantumul acestui ajutor .

La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina să, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar.

Instanța poate solicită orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competențe.

X. Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru și formularea unei cereri de asistență judiciară către un alt stat membru al Uniunii Europene

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau reședința obișnuită în unul dintre aceste state, altul decât România, se depune însoțită de documente justificative:

a) fie prin intermediul autorității centrale a statului membru de domiciliu sau de reședința al solicitantului;

b) fie prin intermediul autorității centrale române;

c) fie direct la instanța română competență .

Cererea, precum și înscrisurile doveditoare se depun traduse în limba română.

Când cererea este depusă prin intermediul autorității centrale române, această are obligația transmiterii către instanța competență .

În cazul în care, la dată formulării cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanța competență, cererea se soluționează de Tribunalul București.

Asistență extrajudiciară se asigura de Baroul București.

Ajutorul public judiciar încuviințat include, în afară formelor prevăzute la pct. III din prezentul material, următoarele:

a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar și care au fost solicitate de instanța sau de autoritatea cu atribuții jurisdicționale în vederea soluționării cauzei;

b) asigurarea unui interpret în procedurile în față instanței/autorității cu atribuții jurisdicționale;

c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenței sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanței ori a autorității cu atribuții jurisdicționale ori în cazul în care legea prevede prezența obligatorie a uneia dintre aceste persoane .

Cetățenii români, precum și cetățenii străini și apatrizii, cu domiciliul sau reședința obișnuită pe teritoriul României, beneficiază de consultanță juridică gratuită din partea autorității centrale române, în condițiile O.U.G. nr. 51/2008, în vederea obținerii asistenței juridice în cauze de competență instanțelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotărâri pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, în condițiile prevăzute de legea acelui stat . Autoritatea centrală română asista solicitantul, asigurându-se că cererea, completată conform anexei O.U.G. nr. 51/2008, să fie însoțită de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competență a statului solicitat.

Autoritatea centrală română asigura traducerea cererii și a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:

a) fie în limba oficială a statului membru solicitat;

b) fie în una dintre limbile acelui stat ce corespunde uneia dintre limbile instituțiilor Comunității;

c) fie în una dintre limbile acceptate de statul membru solicitat, potrivit Directivei (CE) nr. 8/2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistență judiciară acordată în astfel de litigii.

Autoritatea centrală română, în termen de 15 zile de la dată primirii cererii și a documentelor conexe, traduse, le transmite autorității de primire competențe a acelui stat membru.

Autoritatea centrală română poate refuză transmiterea unei cereri de asistență juridică într-un alt stat membru dacă o astfel de cerere este vădit neîntemeiată sau excedeaza domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003.

În cazul în care cererea de asistență juridică formulată și transmisă este respinsă de autoritatea competență a statului membru solicitat, autoritatea centrală română va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere .

Cererile și documentele conexe, transmise sau primite sunt scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă.

2018-11-14T17:15:37+00:00
Folosim fisierele tip cookie-uri pentru a va oferi cea mai buna experienta de utilizare a website-ului. Navigand in continuare ori ramanand doar pe aceasta pagina va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Daca doriti sa renuntati la acestea, va rugam sa consultati Politica de Utilizare a Cookie-urilor. Anumite parti ale website-ului nu vor mai functiona corect daca stergeti toate cookie-urile. Citește mai mult... Ok